Am cunoscut-o pe Daniela Burlaca în cadrul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, ea în calitate de studentă, eu în calitate de lector a Catedrei „Regie”. Talentul actoricesc s-a reliefat chiar din timpul studiilor și a fost deplin valorificat pe parcursul ascendenței profesionale. Susținută de familie, colegi de curs și de actori independenți și-a constituit o companie teatrală privată denumită Teatrul „Geneza Art” (TGA). Ceea ce am remarcat ulterior și ne-a surprins frumos este predilecția ei pentru arta regizorală. Timp de unsprezece ani, acest teatru aduce în fața spectatorului opere din dramaturgia clasică, contemporană, spectacole de poezie trecute prin prisma înțelegerii și stilisticii artistice moderne. Am realizat acest articol pentru a o descoperi pe Daniela în cele trei ipostaze – actriță, regizor, manager cultural.
„Copilăria simbolizează forța binelui”
– Pentru început, dorim să te cunoăștem prin ochii copilăriei tale. Ce descoperiri ai făcut în acea perioadă și dacă ai reușit să-ți transpui visele în realitate, atunci când a trebuit să alegi din sutele de meserii existente?
Definesc copilăria prin armonia din familie, locul unde sunt relații sănătoase între generații, unde sunt sărbători și unde sunt vacanțe. În opinia mea, copilăria simbolizează forța binelui deoarece, până la o anumită vârstă, copiii nu trebuie să știe de rău și de greutăți, ci doar de fericire și iubire. Astfel, copiii trebuie să fie cât mai puțin răniți, ei trebuie să-și trăiască ziua de astăzi. În familia mea, copilăria a fost o fericire și doresc ca acest sentiment să fie trăit de fiecare copil.
Chiar dacă nu cunoaștem cum vom deveni peste ani, ca mulți copii mi-aș fi dorit să am un viitor plin de aspirații la care să visez. Lumea copilăriei mele a avut tangențe cu lumea artei, în special cea a teatrului. Când aveam vârsta de unsprezece ani, familia mea s-a mutat din raionul Ștefan Vodă în orașul Chișinău. În acea perioadă, părinții ne-au dus, pe mine și pe fratele meu, în sălile de teatru să vedem cele mai interesante spectacole de teatru, concerte, evenimente de amploare. Prin urmare, irevocabil, mă vedeam în această lume – care momentan reprezintă sensul existenței mele.
„Voiam să înțeleg această mare gospodărie a artei actorului …”
– Cum au influențat studiile la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice asupra parcursului tău profesional și personal?
Studiile pe care le-am efectuat în școala de teatru au fost esențiale pentru construirea drumului profesional, astfel m-am dedicat cu multă pasiune și fidelitate. Voiam să înțeleg această mare gospodărie a artei actorului și să mă fac gospodină în ea, creând bucătăria proprie în care aș deveni „master chef”, așa îmi imaginam când eram studentă. Școala de teatru este asemănătoare unui platou de filmare, unde toți cei din platou au același scop și toată lumea se fierbe într-o oală. Am trăit aceste senzații în timpul celor patru ani de studenție, fiind ghidată de pedagogi ce ne-au împărtășit cunoștințe și ne-au oferit experiențe cu multă dedicație. Astfel, școala de teatru a însemnat pentru mine o mare provocare a vieții. Chiar dacă sunt o adeptă a studiilor, căci un profesionist înzestrat cu talent trebuie să posede și o tehnică bine-studiată, cred în experiență, pe care pot să o numesc o „școală post-școală”, echivalentă cu un masterat și un doctorat luate împreună.
„Simțeam că pot mai mult, pot oferi mai mult altora…”
– De ce ai decis să creezi propria companie de teatru, după o perioadă de lucru într-un teatru de stat?
Viața noastră este constituită din numeroase etape, astfel probabil trebuia să închei acea etapă, în calitate de actriță în Teatrul Național „Eugene Ionesco”. Doream să fac mai mult deoarece simțeam că pot mai mult crea și mai mult oferi celorlalți, doream să adun lume care poate face mai mult, doream să fac ceea ce simt. Timpul este limitat, de aceea nu avem dreptul să stagnăm. Trebuie să ne grăbim să trăim și în același timp să ținem cont de conținutul vieții, astfel am decis să iau o cale separată, împreună cu o altă echipă.
Consider că unui artist cu potențial și cu talent, ce are perspective, trebuie să i se ofere șanse de creștere. În calitate de director de teatru, una dintre datoriile acestora constă în promovarea unui talent, a unei echipe. Această abordare este favorabilă atât managerului, cât și teatrului. Cineva mi-a spus că aș construi teatrul unei singure actrițe. Nu-mi place să comentez expuneri publice neargumentate. În timpul celor unsprezece ani de teatrul independent, ne-am dorit să promovăm și să creăm personalități, să învățăm unii de la alții și să facem lucruri frumoase acasă. Încerc să realizez acest scop în fiecare zi și în fiecare stagiune a teatrului.
Teatrul „Geneza Art” deține un repertoriu impunător de aproape 50 de spectacole montate. Valoarea cea mai mare a teatrului îl constituie publicul format și stabil. Publicul nostru este forța noastră. Nu sunt lipsită de modestie, dar TGA este considerat lider pe segmentul vânzări bilete în domeniul teatral pentru anul 2019 în Republica Moldova.
„Nu contează unde faci teatru, important cu cine,
pentru cine și în numele a ce creezi…”
– „Independența” constituie un avantaj în Republica Moldova la ora actuală? Fiind în postura de regizor independent, acest statut îți deschide cumva mai multe uși pentru a monta în țară și peste hotarele ei?
Independența înseamnă libertate, iar libertatea creează personalități. Astăzi, independența în domeniul teatral constituie un avantaj deoarece ea îți permite să te exprimi într-un mod personal și unic. Tot mai multe companii de teatru independent sunt create în toată lumea din motivul acestei libertăți cu personalitate și formei libere de exprimare. Astfel, cea mai mare provocare constă în a rezista și apoi în a trece perioada grea. Consider că TGA a trecut demult de acea perioadă, iar lucrurile sunt foarte bine stabilite. Nu contează unde faci teatru, important cu cine, pentru cine și în numele a ce creezi. Dacă astăzi o companie de teatru închiriază spațiu într-o anumită instituție de stat, iar mâine o va face într-un câmp esența angajamentului creator nu se va schimba.
Nu am încercat să mă avânt sau să mă aventurez să montez în alte teatre deoarece nu este un scop pe care îl urmăresc, iar școala mea de regie corespunde experienței spectacolelor pe care le-am creat aici, în Teatrul „Geneza Art”.
„ Ne costă prea mult spiritual ca să avem momente de eșecuri.”
– În proiectele de viitor există loc de colaborare cu actori, regizori, pictori sau scenografi independenți?
Teatrul „Geneza Art” are ușile deschise pentru oameni, în mod special pentru cei talentați. Totuși, când simt că viziunea mea nu coincide cu viziunile altor artiști, atunci nu permit ca produsul pe care l-am creat cu multă dăruire, muncă și dedicație să aibă de suferit. Este un sacrificiu și consider și ne costă spiritual prea mult să avem momente de eșecuri. Cu toate acestea, ne dorim să avem posibilitatea de a lucra cu alți regizori, avem nevoie de asta. Personal, de câțiva ani, lucrez singură toate rolurile și nu pot spune că mă depășește, dar nici nu este foarte simplu, se întâmplă ceva de la sine, e o legătura a mea cu mine, direcționată de nu știu cine… Cel mai des colaborăm cu pictori de costume, astfel am stabilit relații cu artiști ce au realizat creații excepționale de care am rămas încântată și de la care am avut ce învăța, costumele noastre rămânând ca exponate de muzeu în teatrul nostru.
– O personalitate politică din Republica Moldova a spus într-un interviu „nouă nu ne ajunge ceva, dar nu știm ce nu ne ajunge”. Ce consideri că nu ne ajunge?
Noi avem mult, dar nu știm să punem preț, avem acces la tot și în același timp suntem limitați. Noi avem nevoie de conținut, pentru că ne inundă formele secolului XXI, devenim oamenii formelor.
„Totul trebuie să se întâmple în armonie ”
– Ce sfaturi crezi că le-ar prinde bine managerilor începători din domeniul artistic?
Eu fac teatru, sau cel puțin mai cred în asta. De partea managerială se ocupă echipa administrativă, cu toate acestea pot da un sfat în calitate de coordonator a unor oameni speciali, ce urcă pe scenă și transmit emoții. Indiferent de domeniul în care activezi, alături ai o echipă de oameni, prin urmare vei putea dobândi încrederea, autoritatea, statutul și respectul doar prin reciprocitate. Vrei respect – oferă, vrei dedicație– oferă, vrei dragoste – oferă. Totul trebuie să se întâmple în armonie. În cazul nostru, această abordare este simțită de public și mare ne este fericirea când primim un mesaj în urma unui spectacol ce ne spune că emoțiile pe care noi, actorii, le trăim – ei, spectatorii, le simt prin intermediul energiei transmise. De aceea, actorii trebuie să simtă că cineva are grijă de ei, depunând tot efortul ca talentul acestora să fie valorificat la justa valoare.
Teatrul „Geneza Art”, o trupă de teatru este constituită din oameni curajoși și determinați să-și creeze destinul artistic în circumstanțe vitrege în Republica Moldova. Ceea ce merită cea mai înaltă apreciere este dragostea de teatru și de oameni, susținută de dorința de schimbare în acest domeniu. După cum se știe, dragoste mișcă sori și stele!
Mulțumesc pentru deschidere și vă doresc să scrieți istorie!
Cu respect,
Alina Țurcanu
Președinta Centrului de Teatru din Moldova
arteduct 